"Astăzi, 13 iulie, la ora 13.50, a încetat din viaţă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, compozitorul Cornel Fugaru, în urma unei boli incurabile cu evoluţie nefastă şi extrem de rapidă", a declarat purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare, Valentin Calu.

Trupul neînsufleţit al compozitorului Cornel Fugaru va fi depus joi după-amiază la Muzeul "George Enescu" (Palatul Cantacuzino) din Capitală, urmând ca înmormântarea să aibă loc la Cimitirul Bellu, cel mai probabil vineri, au declarat pentru MEDIAFAX apropiaţi ai familiei artistului.

Până în acest moment nu se cunoaşte cu exactitate ora la care sicriul cu trupul neînsufleţit al muzicianului va fi depus la Palatul Cantacuzino, care este şi sediul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), printre membrii căreia se număra Fugaru.

Cel mai probabil cei care l-au cunoscut şi apreciat pe cunoscutul compozitor vor putea să îşi ia rămas bun de la acesta joi, după ora 16.00, au precizat apropiaţi ai familiei artistului.

Potrivit aceloraşi surse, Cornel Fugaru va fi înmormântat vineri la Cimitirul Bellu din Capitală, însă până în acest moment nu a fost stabilită ora la care va începe ceremonia.

Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti, şi este un cunoscut compozitor de muzică uşoară, cântăreţ şi instrumentist. Totodată, a fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron, înfiinţată în 1964 şi destrămată în 1978. Formaţia a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac.

Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme - "Opt minute de vis" (1966), regia Mihai Constantinescu; "Opt exerciţii de 625 de linii" (1967), film TV; "Împuşcături pe portativ" (1967), regia Cezar Grigoriu - şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum "Brezaia", "Cici", Cei 4 M", "Oacă şi Boacă" etc.

A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum "Ducea rufele la râu", "Pe lângă plopii fără soţ", "Alunelul", "Jocul fetelor", "Sârba muntenească", "Hăulita de la Gorj".

Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri", Cornel Fugaru colaborând foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.

De-a lungul carierei a primit numeroase premii la festivaluri precum cel de la Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995) etc.