Raportul de respingere adoptat de Comisia de Muncă va fi supus votului final al plenului Camerei Deputaţilor, care este forul decizional în privinţa acestui act normativ. “Este vorba de Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Boc a introdus obligativitatea plăţii contribuţiei de 5,5% pentru fondul de sănătate de către cei mai amărâţi pensionari, care au pensii între 7,4 milioane până în 10 milioane (de lei vechi – n.r.). E vorba de aprope 2 milioane de pensionari din România, care nu s-ar putea spune că duc o viaţă foarte frumoasă. Azi, Comsia de muncă, cu un scor de 9 la 8, a dat raport de respingere. În plen se va supune la vot raportul de respingere al comisiei”, a anunţat deputatul PNL Ludovic Orban. El a precizat că, în conformitate cu procedurile parlamentare, pe care le-a catalogat “profund neconstituţionale”, o Ordonanţă de Urgenţă poate rămâne în vigoare chiar dacă nu a fost adoptată de Parlament. “Pentru a putea respinge această Ordonanţă de Urgenţă, opoziţia ar trebuie să adune majoritatea, pentru că, în caz contrar, chiar dacă Ordonanţa nu e adoptată prin lege, din păcate rămâne în vigoare. Vom încerca din nou să sensibilizăm colegii din arcul guvernamental pentru a-i determina să-şi dea seama că nu pot să pună pe umerii acestor pensionari costurile crizei, să refacă bugetul asigurărilor de sănătate pe spinarea acestor pensionari”, a spus Orban. Deputatul PNL a precizat că Ordonanţa are implicaţii asupra a 39% dintr pensionari, reprezentând circa două milioane de persoane ale căror pensii se încadrează între 750 de lei şi 1.000 de lei. Potrivit OUG 117/2010, din 1 ianuarie 2011 se percepe o cotă de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% la pensiile care depăşesc suma de 740 de lei.
Coaliţia va menţine contribuţia la fondul de sănătate pentru pensii care depăşesc 740 lei, respinsă de comisia de muncă a Cemerei Deputaţilor, urmând ca ordonanţa de urgenţă care introduce această contribuţie să fie retrimisă la comisie de către plenul Camerei, a declarat premierul Emil Boc. El a susţinut că România nu îşi poate permite în prezent niciun fel de “exces” de la politica de menţinere sub control a cheltuielilor bugetare.