Dar, în ultimii ani, când au fost confruntate cu alegerea de a asista companii mari sau de a risca consecinţe economice negative, chiar şi statele capitaliste cu economii dezvoltate pe care le-am luat ca exemplu de urmat au ales, aproape de fiecare dată, în mod regretabil, să intervină. Aşa cum în România intervenţia masivă a statului a fost cauza profundă a problemelor economice pe termen lung, tot aşa ea va fi cauza problemelor economice şi în economiile la care ne-am uitat cu admiraţie. În România au fost câteva decizii cheie care ne-au plasat în urma altor state. Liberalizarea prea lentă a preţurilor şi a pieţelor a întârziat mai mult ca în alte ţări din regiune alocarea eficientă a resurselor. Selectarea unor întreprinderi şi punerea lor în administrarea Agenţiei de Restructurare în perioada 1993-1996 a conservat vechile structuri de producţie irosind bani publici. Amânarea unor privatizări ne-a costat enorm.