Între proiectele avute în vedere se află cel de la Roşia Montana, al companiei canadiene Gabriel Resources, care are cea mai mare exploatare deschisă de aur din Europa, şi privatizarea companiei miniere Cupru Min Abrud.
Preşedintele Traian Băsescu, un susţinător al acestor afaceri şi cu o influenţă majoră în coaliţia aflată la guvernare, cere guvernului să aprobe proiecte care să crească locurile de muncă şi vrea majorări de taxe pentru majorarea veniturilor bugetare, după doi ani de recesiune, se arată în articol.
Ministerul de Finanţe a propus un proiect de lege prin care să fie majorate redevenţele pentru extragerea metalelor preţioase şi a cuprului, de la 4% la 6%. “Nu cred că măsura va descuraja investiţiile, având în vedere că redevenţele vor fi competitive în raport cu cele de la nivel internaţional, astfel încât nu cred că creşterea de la 4% la 6% va avea un efect negativ”, a declarat Stuart McDougall, analist în domeniul minier la firma Jennings Capital din Toronto.
El a arătat că mediul geologic din România este foarte atractiv. “Acele depozite devin foarte atractive întrucât au un potenţial mare de producţie şi o durată mare de viaţă. Acestea sunt principalele motive pentru care o companie minieră ar vrea să vină în România”, a spus McDougall.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România are rezerve estimate de 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint. Unele estimări neoficiale plasează rezervele de cupru la circa 1-1,5 milioane tone. China, care este de 40 de ori mai mare decât România şi cel mai mare producător de aur din lume, are rezerve estimate de aproximativ 1.900 tone de aur, potrivit Asocieaţiei Europene pentru Industrii Miniere (Euromines). Analiştii spun că după ani de zile de investiţii mici în sectorul minier, după căderea comunismului în 1989, România a găsit momentul potrivit pentru susţinerea economiei şi reducerea deficitului bugetar.
Cotaţia aurului a crescut de cinci ori după 2001 şi a atins nivelul record de 1.920,3 dolari uncia la începutul acestei luni, dar apoi s-a retras uşor. Preţul cuprului a urcat de la circa 1.500 de dolari tona în 2002 la un maxim de 10.190 dolari tona în februarie. Ulterior, preţul cuprului a scăzut cu 30%, la circa 7.100 dolari tona.
În iulie, Ministerul Mediului a acordat Gabriel Resources certificatul de descărcare arheologică pentru proiectul Roşia Montana, un pas important pentru aprobarea finală a acestuia. Guvernul deţine o participaţie de 20% la acest proiect, care datează de 14 ani. La Roşia Montana ar putea fi extrase 314 tone de aur şi 1.500 tone de argint.
Proiectul, care potrivit companiei va aduce României peste 4 miliarde de dolari din taxe directe, dividende, oportunităţi pentru furnizorii de servicii şi locuri de muncă, a fost întârziat de opoziţia ecologiştilor faţă de folosirea cianurilor în procesul de extracţie. Pe de altă parte, guvernul urmează să lanseze în această lună licitaţia pentru vânzarea integrală a companiei miniere Cupru Min Abrud.
România intenţiona iniţial să vândă doar o participaţie minoritară la mina de cupru, care are rezerve estimate de 900.000 de tone, la bursa din Bucureşti. “Dacă sunt realişti în privinţa preţului şi a procentajului, adică să dea un pachet majoritar de acţiuni şi nu doar libertate operaţională ofertantului, atunci este foarte probabil să aibă succes”, a declarat Guy Burrow, partener la firma de consultanţă Candole din Bucureşti.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat recent că biroul său a primit deja 10 scrisori de intenţie din partea unor companii miniere occidentale.
Cota unică de impozitare de 16%, forţa de muncă specializată şi prezenţa altor companii occidentale în domeniul explorării vor încuraja investiţiile în minerit.
În plus, guvernul a anunţat recent planul de a simplifica procedurile de expropiere, pentru a facilita activităţile de forare. “Sunt mulţi mineri experimentaţi în România, impozitul este mic, în ansamblu este un mediu fiscal atractiv. Există deja o prezenţă semnificativă a companiilor miniere occidentale implicate în explorare”, a arătat Burrow.
Acţiunile Carpathian Gold, la care compania canadiană Barrick Gold deţine o participaţie de 9%, au crescut puternic în martie, după ce a anunţat că în urma forării a două puţuri la proiectul Valea Rovina s-au descoperit cantităţi mari de aur.
Potrivit estimărilor, proiectul ar conţine 7 milioane de uncii de aur.
O altă companie, European Goldfields, anticipează că va deveni un producător de dimensiuni medii prin dezvoltarea a trei proiecte, două în Grecia şi unul în România, la Certej.