Anca Boagiu este descrisă drept “o femeie mică de statură, cu părul netru prins într-un coc uriaş, care a fost prezentată drept ministrul responsabil cu recuperea timpului pierdut”.
La întâlnirea cu investitorii, Boagiu a prezentat mai multe hărţi cu drumuri încă neconstruite şi proiecte ambiţioase, cum ar fi noi şosele, căi ferate modernizate, porturi şi aeroporturi, scrie Gândul. Totuşi, de la etajul 21 al hotelului unde a avut loc conferinţa, se putea vedea exact situaţia Bucureştiului: “blocaje peste blocaje, kilometri întregi sufocaţi de trafic”. “Scopul meu este să recuperez întârzierile din infrastructură”, le-a spus atunci Boagiu investitorilor, de sub ochelarii fără rame.
Reuters scrie că decalajul dintre vorbele oficialului şi realitate este uriaş, fiind mai degrabă specific ţărilor din Africa sau Asia decât Uniunii Europene. În articol se menţionează şi că România va primi 4,6 miliarde de euro, până în 2013, pentru infrastructura transportului. Din bani însă ţara noastră a “reuşit” să consume doar 47 de milioane de euro. “Dacă Boagiu nu găseşte o modalitate să grăbească proiectele şi să folosească fondurile, România le va pierde”, scrie Reuters. La fel ca ţările care s-au îmbogăţit subit din zăcămintele de petrol, statele foste comuniste care accesează fonduri europene se află atât în faţa unei binecuvântări, cât şi a unui blestem, notează agenţia de presă. Reuters precizează că ţările din fostul bloc comunist primesc, în total, 160 de miliarde de euro, între 2007 şi 2013, pentru a prinde din urmă celelalte state din UE.
Totuşi, sursa citată se întreabă ce se va întâmpla dacă o ţară ca România pur şi simplu nu poate absorbi fondurile. “Ar trebui să se concentreze pe repararea serviciilor guvernamentale şi a instituţiilor înainte să treacă la treburi mai serioase, cum ar fi autostrăzile?”, comentează aceeaşi sursă. Conform unui raport al Forumului Economic Mondial, România este pe locul 134 din 139 de ţări în ceea ce priveşte calitatea drumurilor. Deşi este a noua ca mărime din UE, ţara noastră are doar 331 de km de autostradă, jumătate cât Ungaria şi nici măcar 3% din cât au nemţii.
Reuters notează că, dacă vii în România cu maşina, te poţi pierde ore întregi pe drumuri cu pietriş, care trec prin sate fără electricitate, canalizare şi apă curentă. “Oraşele sunt sufocate de trafic, pentru că nu se poate conduce pe drumurile din ele. Nici calea ferată nu e mai bună: trenurile învechite circulă, în medie, cu 45 km/h, deşi în unele ţări europene pot ajunge până la 320 km/h”, notează agenţia. În plus, niciuna dintre autostrăzile României nu e conectată cu ţările vecine. E un sistem închis, notează Reuters, care spune că până şi proiectele ambiţioase, precum Autostrada Transilvania, au sucombat.