Totul se întâmplă pe fondul retrogradării Ungariei la categoria “junk” de către două din cele trei mari agenţii de rating şi al încetării negocierilor cu UE şi FMI pentru un împrumut salvator.
În lipsa acestuia, guvernul a recurs la majorarea TVA de la 20% la 25%, iar în noiembrie taxa a sărit la 27%, cea mai mare valoare din Europa. Au fost impuse taxe suplimentare şi companiilor de telecomunicaţii şi marilor lanţuri de supermarketuri. Mai mult, a fost naţionalizat pilonul privat al sistemului de pensii, care acumulase 10 miliarde de euro.
Însă măsurile nu au fost suficiente. Potrivit Bloomberg, în guvernul de la Budapesta au început să apară semne de panică, pentru că în acest an trebuie plătite datorii de 15 miliarde de euro, o parte din sumă fiind datorată FMI. Din cauza căderii forintului şi a creşterii dobânzilor cerute de investitori la peste 10%, a fost oprită vânzarea unor obligaţiuni pe zece ani.
Mărul discordiei în negocierile cu FMI şi UE îl constituie atentatul guvernului la adresa independenţei Băncii Centrale a Ungariei şi impunerea, în 2010, a unei taxe pentru bănci pe o perioadă de trei ani. În momentul venirii la putere, guvernul Fidesz a renunţat la împrumutul contractat la FMI de precedentul executiv. Ministrul de Finanţe Gyorgy Matolcsy îşi menţine însă atitudinea dură faţă de FMI, cu toate că moneda s-a depreciat cu 15% în trei luni în lipsa unui acord care să liniştească pieţele financiare. “Nu ne putem mula politica economică pe cea a FMI, atât timp cât ei au obiecţii împotriva oricărei decizii de a elibera oamenii din cătuşele băncilor“, spunea Mtolcsy în decembrie 2011.