Deşi lucrează pe brânci tot anul, investind un efort uriaş şi, nu de puţine ori, ultimii bani, aceştia ajung să îşi valorifice producţia pe sume absolut ridicole! Şi asta pentru că au fost aduşi, încet şi sigur, în această situaţie fără scăpare tocmai de speculanţi. Scăpaţi de sub controlul autorităţilor, speculanţii au pus stăpânire pe pieţele din judeţ. Cum ţăranii nu pot ocupa tarabele cu vad comercial mare din pieţe, rămânând astfel cu marfa pe cap, aceştia au renunţat să se mai deplaseze la oraş. Nu de alta, dar cei mai mulţi au ajuns în situaţia în care nu îşi puteau acoperi nici măcar cheltuielile de transport. În aceste condiţii, singura soluţie este cea de avarie: să îşi vândă marfa direct din faţa casei, către samsari, şi, astfel, să accepte umili exploatarea şi spolierea efectivă la care sunt supuşi de mai mulţi ani. În tot acest timp, autorităţile, care ar trebui să echilibreze balanţa, ridică a neputinţă din umeri. În acest carusel al incompetenţei, ţăranii îşi strigă în surdină disperarea.

În semn de protest faţă de spolierea continuă la care sunt supuşi, unii producători agricoli din mediul rural au ajuns să îşi “valorifice” marfa sub formă de hrană pentru animale. Gest care ne aminteşte, din păcate, de criza alimentară din perioada celor două conflagraţii mondiale, când ţăranii au ajuns să îşi arunce producţia pe câmp. Cea mai sugestivă situaţie este cea a fermierilor din zona Pişcoltului, localitate cu cel mai fertil sol din judeţ. Aici, în semn de protest faţă de preţurile ridicole plătite de samsari pentru producţia agricolă, unii fermieri au ajuns să hrănească animalele din gospodărie cu varză, cartofi sau morcovi. “Vin speculanţii şi ne cumpără kilogramul de varză şi cartofii cu 20 de bani. Ei o vând în piaţă cu un leu, poate şi cu 1,20 de lei. Unde este dreptatea?! Decât să îi îmbogăţesc pe indivizii ăştia, mai bine dau varza la animale! În pieţe nu mai avem loc, că mesele cele mai bune sunt rezervate de şmecheri! Eu am încercat să îmi iau o masă de la începutul anului, dar mi s-a spus că sunt rezervate. La ce să mai merg în piaţă dacă mă pune în fundul pieţei, unde nu cumpără nimeni?! O să ne facem singuri dreptate, vom ajunge să ne batem cu şmecherii ăştia în pieţe, să vină poliţia! Ne facem dreptate cu mâna noastră, dacă cei care ar trebui să ne ajute dorm liniştiţi”, a declarat Gheorghe Lazea din comuna Pişcolt. O gură nesperată de oxigen o iau sătenii care locuiesc pe marginea Drumului Naţional 19, care îşi vând marfa, direct din faţa casei, şoferilor care tranzitează comuna. În rest, fiecare se descurcă cum poate. “Degeaba am încercat să facem front comun, să ţinem de preţ, că oamenii în disperarea lor nu ţin de marfă şi o vând la preţuri de nimic”, a mai declarat Gheorghe Lazea. Aceeaşi situaţie se înregistrează, de altfel, în tot judeţul. În comuna Săuca, de exemplu, samsarii cumpără la un leu kilogramul de morcovi şi îl valorifică în pieţe la doi lei, cel puţin. Fiind o zonă propice pentru pomii fructiferi, speculanţii de fructe au luat cu asalt comuna. Astfel, speculanţii cumpără merele cu un leu kilogramul şi îl vând mai departe la un preţ de 2,5 lei. “Nu mi-a venit să cred când am fost sunat din judeţul Bihor şi mi s-a spus că se vând mere de Săuca la 2,5 lei kilogramul, iar noi de abia le vindem la un leu. Mai bine facem pălincă din fructe, decât să le vindem la preţuri de astea”, a declarat un fermier din comuna Săuca. Viitorul le rezervă, din nefericire, şi mai multe lucruri negative. În aceste condiţii, sătenii vor ajunge în curând la sapă de lemn.