Ultimii doi ani apicoli au fost printre cei mai slabi din ultimele decenii, atât din cauza ploilor abundente şi a zilelor mult prea călduroase, cât şi din cauza lipsei unei susţineri reale din partea statului, spun crescătorii de albine. “Culesul de la salcâm, de la Valea lui Mihai, de exemplu, a fost unul destul de bun pentru albine, de întreţinere, dar după câteva zile bune au urmat cele ploioase şi cu nopţi reci, iar albinele s-au hrănit cu ceea ce au adunat în perioada de recoltare. A fost necesar ca stupilor mai slabi să li se asigure hrana de către apicultori, adică sirop preparat din zahăr, altfel ar fi murit de foame. Nici la al doilea cules de salcâm nu au fost rezultate bune, tot din cauza ploilor şi a timpului nefavorabil. Condiţia ca la recoltatul de salcâm albinele să lucreze bine şi să secrete nectar este ca temperatura minimă să fie, noaptea, de 12-15 grade Celsius, dar termometrele au arătat şi 5-6 grade Celsius”, susţin o parte a apicultorilor sătmăreni. O altă problemă o reprezintă lipsa unei pieţe de desfacere, ceea mai apropiată unitate de preluare a mierei fiind în judeţul Sălaj. De asemenea, din cauza monopolului de pe piaţă, căci există un singur procesator în nord-vestul României, preţul este dictat după interesul procesatorului. “Piaţa de desfacere a produselor apicole sătmărene este Germania, cel mai mare procesator din lume al acestor produse. Exportul se realizează, deocamdată, doar prin centrul de preluare a mierii de la Bilghezd, comuna Nuşfalău, judeţul Sălaj. În Satu Mare nu există niciun astfel de centru. În consecinţă, puteţi să vă daţi seama cum şi cine dictează preţul acestui tip de produs”, mai susţin apicultorii. Crescătorii de albine susţin că şi pretenţiile calitative mari pe care le are procesatorul în momentul preluării mierei, dar şi birocraţia excesivă îi obligă să treacă apicultura din statutul de afacere într-o simplă pasiune neaducătoare de venit. “Mai suntem loviţi şi de birocraţie. Avem nevoie de o multitudine de autorizaţii, fie de la Direcţia Sanitar Veterinară, fie de la primării. Mierea este tratată de veterinari la fel ca laptele şi carnea, deşi produsul apicol nu este infecţios, nu contaminează. Şi obţinerea acestor avize ne mai umflă cheltuielile, mai ales că mierea se mai verifică şi de procesatorul german, de la Bilghezd”, s-au mai plâns apicultorii.