În prima zi de Rusalii, duminică, la sate, după oficierea slujbei în biserică, preoţii au ieşit la marginea satului pentru a sfinţi ţarina, în timp ce la bisericile din oraşe au fost sfinţiţi snopii de grâu. Obiceiul are semnificaţie agrară cu scopul de a păstra bunăstarea gospodăriei şi prosperitatea recoltelor.
În prima zi de Rusalii, toate bisericile din judeţ, indiferent de cult, au fost pline de enoriaşi. Lăcaşurile de cult, în special cele de la ţară, au fost împodobite, atât la intrare cât şi în interior cu crengi de tei. În bisericile de la sat, după oficierea Sfintei Liturghii, preoţii, însoţiţi de tot alaiul bisericesc, s-au deplasat la o “Răstignire” dintr-un capăt de sat unde a fost oficiată Slujba Mică de Sfinţire a Apei, sau Aghiasma Mică. Apoi preoţii citesc o rugăciune prin care blesteamă toate bolile şi toţi dăunătorii de pe câmp, după care este sfinţită ţarina. Cu aceeaşi ocazie au fost sfinţiţi şi câţiva snopi de grâu care mai apoi sunt luaţi de enoriaşi acasă. Sfinţitul ţarinii este un obicei vechi în România şi are ca scop păstrarea bunăstării gospodăriilor şi prosperitatea recoltelor.
Preoţii din mediul urban nu au posibilitatea de a se deplasa la capătul oraşului, însă au oficiat Aghiasma Mică în curtea bisericii, au sfinţit snopii de grâu, iar enoriaşii prezenţi pot duce acasă fire de grâu sfinţit precum şi apă sfinţită.
Şi în cea de a doua zi de Rusalii bisericile au fost pline, chiar dacă nu aşa de tare ca în prima zi. După oficierea slujbei, preoţii au vorbit despre Taina Sfintei Treimi şi au povăţuit enoriaşii să respecte legile bisericeşti. Cei care în prima zi de Rusalii nu au putut duce acasă fire de grâu sfinţit sau apă sfinţită, o pot face şi în această a doua zi.