În satul Soconzel, femeile au un ritual aparte pentru Paşte. Pe lângă că nu uită să îmbrace straiele specifice zonei Codru, acestea se spală pe faţă cu apă în care pun urzici, un ou roşu şi un bănuţ, fiecare element având o semnificaţie aparte. Se întâmplă la câţiva zeci de kilometri de Satu Mare, între dealuri, păduri şi câmpie, în zona Codrului, unde vremurile au schimbat locurile şi oamenii, dar obiceiurile au rămas. Aici, oamenii respectă şi astăzi tradiţiile. Maria Şofron este printre localnicele de vază ale satului. Deşi are peste 60 de ani, nu şi-a uitat tradiţiile şi nici portul popular. Obiceiul zonei este ca femeile din sat să se spele înainte de a merge cu coşul la sfinţit cu apă în care au pus urzici, un ou roşu şi un bănuţ. Dacă de zi cu zi poartă alte haine, mai moderne, de Sărbători nu uită să-şi ia straiele populare, de la cămeşă până la zaibăr, toate lucrate manual şi rămase zestre din moşi strămoşi. Coşul de Paşte este umplut cu bunătăţi şi nimeni nu se atinge de el până când preotul din sat nu sfinţeşte bucatele.
Danţul la şură, readus în atenţia publiculuiDansul la şură este un alt obicei din zona Codru, care se ţine cu sfinţenie în fiecare a doua zi după Paşte. Şi anul acesta, la fel ca în trecut, localnicii din satul Soconzel au avut ocazia să danseze ca pe vremea străbunicilor. De trei ani, în localitatea Soconzel a fost readus Danţul Şurii, datorită Ansamblului Cununiţa, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, respectiv datorită Consiliului Judeţean Satu Mare şi, nu în ultimul rând, prin bunăvoinţa sătenilor. După oficierea serviciului religios la biserica din localitate, locuitorii din Soconzel s-au adunat în casa-muzeu a interpretei Malvina Madăr Iederan, de unde au pornit în alai, îmbrăcaţi în straie populare, către locuinţa lui Ioan Petcaş, care şi-a decorat şura în acest an pentru organizarea danţului. În fiecare an, manifestarea are loc într-o altă şură, pe muzică codrenească. La evenimentul desfăşurat luni, în jurul orei 14.00, au participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian, Ştef, care „a fost jucat” de către Malvina Madăr Iederan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Felician Pop, consilierul judeţean Ioan Sălăjan, interpretele de muzică populară Leontina Dorca şi Carmen Sas împreună cu Ansamblul “Cununiţa“. Danţul la şură reprezintă de fapt o întâlnire a locuitorilor, după postul Paştelui, când se pun la punct viitoare căsătorii, reprezentând un important mod de socializare între localnici. Tinerii învaţă de la vârstnici tainele muzicii codreneşti, asigurându-se astfel păstrarea tradiţiei. „Danţul la şură se practică de generaţii. S-a întrerupt în urmă cu 50 de ani, când tinerii din localitate au emigrat la oraş, dar în urmă cu cinci ani l-am reluat şi încercăm să introducem tineri cât mai mulţi în rândul bătrânilor care îi învaţă. Avem dănţăuşi de 80 de ani, dar şi de doi-trei ani. Este o plăcere, acum când vine primăvara, să saluţi un om cu „Christos a Înviat” şi să vii să joci la şură. De fapt, aici se planificau următoarele căsătorii, în toamnă sau în iarnă, aici era societatea satului. Aici se înţelegeau ce pământuri vor lucra şi ce terenuri vor lăsa să se hodinească”, a declarat fiica satului, artista de muzică codrenească Malvina Madăr Iederan.










