Cu aceeaşi ocazie a fost aniversată şi împlinirea a 300 de ani de la colonizarea şvabilor în judeţul Satu Mare. Manifestările, la care au participat senatorul Tiberiu Gunthner, prefectul Radu Giurcă, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csehi Arpad, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Transilvania de Nord, Julius Hager, lideri ai FDG Satu Mare, în frunte cu preşedintele Johann Forstenheizler, primari de comune şvăbeşti, foşti deportaţi rămaşi în viaţă şi rude ale acestora, au început la Biserica romano-catolică din Urziceni, cu o slujbă religioasă oficiată de episcopul romano-catolic de Satu Mare, Eugen Schonberger. Lăcaşul de cult din Urziceni s-a umplut până la refuz. La finalul slujbei, cei prezenţi s-au deplasat la monumentul deportaţilor situat în cimitirul din localitate. Au fost depuse coroane de flori din partea oficialităţilor judeţene şi locale, a primarilor comunelor şvăbeşti, a foştilor deportaţi rămaşi în viaţă, respectiv a rudelor acestora.
Manifestarea a continuat la căminul cultural cu un spectacol cultural-artistic. Elevi de la diferite şcoli au recitat poezii şi au interpretat cântece şvăbeşti, după care a fost susţinut un simpozion pe tema deportării şvabilor. În deschiderea simpozionului, primarul comunei Urziceni, Iosif Melau, a declarat că sătmărenii trebuie să-i respecte pe foştii deportaţi şi să nu uite că aceştia au fost duşi în lagărele de muncă forţată în URSS doar din cauza originii lor. Preşedintele FDG Satu Mare, Johann Forstenheizler, a declarat că aceste comemorări anuale vor trebui organizate în continuare, chiar şi atunci când nu vor mai exista foşti deportaţi în viaţă. De asemenea, acesta a arătat că manifestările sunt dedicate şi împlinirii a 300 de ani de la colonizarea şvabilor în judeţul nostru. Despre martiriul etnicilor germani au mai vorbit prefectul Radu Giurcă, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csehi Arpad, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Transilvania de Nord Julius Hager, şi senatorul Tiberiu Gunthner. La finalul alocuţiunilor, primarul Melau a împărţit câte o floare deportaţilor supravieţuitori prezenţi la manifestări.