Festivalul a durat timp de cinci zile, desfăşurându-se în mai multe locaţii: Limours (reşedinţa metropolitană), Institutul Cultural Român, Domul Invalizilor, Cinematograful Latin, Catedrala Mitropolitană, Biserica Saint Sulpise etc. Cu acest prilej au avut loc ceremonii religioase, prelegeri, lecturi de texte, vizionări de filme, de spectacole etnofolclorice (vizând botezul şi cununia ca ritualuri sacre), expoziţii de pictură, foto, ceramică, muzică clasică şi tradiţională etc. O suită de manifestări care au strâns în capitala Franţei peste o mie de oşeni şi maramureşeni, dar şi localnici. Momentul de vârf l-a constituit prezenţa Ansamblului folcloric “Ţara Oaşului” (condus de dascălul etnolog Iacob Pop – un împătimit neobosit al genului), cu care a avut succese anterior în SUA, Canada, Spania, Franţa, Germania, Ungaria, Ucraina. Tema majoră a spectacolului a fost “Nunta”, sub genericul “De rându‘ mniresî”. Momentul a fost prefaţat de o prelegere susţinută de Iacob Pop, cu titlul “Credinţa în nunta din Oaş“. A urmat filmul “Nunta în Oaş” (TVR), după care a fost etalat albumul “Împletitul miresei în Ţara Oaşului” (realizator Ovidiu Suciu), cât şi o expoziţie de costume populare, aparţinând Muzeului Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş. Cel mai epatant moment l-a constituit împletitul pe viu al miresei (mireasă franţuzoaică, împletitoare bixădeancă, Irina Man), care şi-a demonstrat măiestria, dublându-şi activitatea cu ţâpurituri. Momentul s-a desfăşurat timp de 6 (!) ore. Cinci trâmbiţaşi au anunţat evenimentul prin instrumentele lor percutante, susţinuţi de către trei ceteraşi şi tot atâţia zongoraşi. Ca actanţi au participat 43 de persoane, toate îmbrăcate în costume oşeneşti (în marea lor majoritate aflate la lucru temporar în Franţa). Şapte perechi de dansatori au tropotit şi ţâpurit pe mica scenă, înconjurată de iarbă, din curtea mitropoliei, stârnind entuziasm contaminant şi îndelungi aplauze din partea numerosului public antrenat. A fost o adevărată nuntă oşenească, dar, fireşte, la proporţii reduse, respectându-se toate momentele ritualului: chemarea, împletitul miresei, a steagului, dansul miresei, a colacilor, al găinii, al tonului (butoiului) ce conţinea 70 de litri de pălincă, care apoi a fost oferită spre degustare, alături de boace (sarmale), mici, prăjeli şi colaci tuturor participanţilor! În paralel a avut loc şi un târg cu produse artizanale de ceramică, clopuri, străituţe miniaturale, pliante ale Muzeului “Ţării Oaşului” din Negreşti-Oaş. Ceteraşul Mihai Zăle (director al Căminului Cultural Bixad) a oficiat cu sârg şi aplomb conducerea muzicală a manifestării. Amenajările ce ţineau de cadrul scenografic au fost făcute de firma de construcţii Gh. Cârciu din Bixad, iar Florin Vida s-a implicat, la rândul său, în partea organizatorică. Oaspeţii au donat gazdelor obiectele etnofolclorice etalate.
I.P.S. Iosif, mitropolitul român ortodox din Franţa, s-a declarat în final deosebit de mulţumit de ceea ce a văzut. Aceleaşi impresii l-au convins şi pe realizatorul Radu Morar de la “10 TV” Bucureşti, care menţiona că primul său reportaj l-a realizat cu două decenii în urmă la Bixad, unde a şi nănăşit doi tineri oşeni.