Încheierea protocoalelor de colaborare reprezintă unul din paşii finali în implementarea legislaţiei privind impozitarea veniturilor de natură necunoscută ale persoanelor fizice. Operaţiunea, cunoscută drept ‘Marea Cercetare’ printre specialiştii Fiscului, va începe în mai 2012, pe baza declaraţiilor fiscale pentru anul 2011, care vor fi depuse în aprilie 2012.
Pentru implementarea legislaţiei, specialiştii MFP sunt asistaţi de aproape un an de zile de experţi ai Fondului Monetar Internaţional /FMI/, dar şi de specialişti de top ai Fiscului american (IRS – Internal Revenue Service). Acordurile care vor fi semnate cu cele două instituţii vor ajuta Fiscul să culeagă informaţiile despre cheltuieli şi avere.
Metodele indirecte de control sunt deja folosite de Fiscul român la firme, controalele încrucişate dovedindu-şi deja eficienţa. Acum, practic, Fiscul extinde gama de metode şi o aplică nu numai la firme, ci şi la persoane fizice. În ceea ce priveşte speculaţiile din presă în privinţa unor controale la comandă, oficialii MFP spun că nu sunt vizate persoanele publice, pentru că acestea deja publică declaraţii de avere şi declaraţii de interese, ci persoane care nu au un interes public. Mai mult, susţin reprezentanţii MFP, controalele se vor face pe baza unei mecanism clar şi a analizei de risc, ‘cap de listă’ fiind persoanele cu cele mai mari diferenţe între cheltuieli şi venituri.
Departamentul specializat din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală /ANAF/ va verifica persoanele cu venituri foarte mari şi le va impozita cu 16% veniturile nedeclarate de natură necunoscută, estimate prin metode indirecte de control. Va fi impozitată diferenţa între veniturile declarate şi situaţia fiscală personală, stabilită pe baza metodelor indirecte de control – metoda cheltuielilor efective, metoda fluxurilor financiare şi metoda patrimonială, urmărindu-se discrepanţele între venituri şi cheltuieli şi elementele de creştere de avere, în condiţiile inexistenţei unor venituri corespunzătoare, declarate Fiscului.
Impozitarea cu 16% va fi aplicată doar dacă diferenţa între situaţia fiscală personală şi veniturile declarate este mai mare de 10% sau 50.000 de lei. Aceste metode indirecte de control sunt utilizate în foarte multe state din UE şi în SUA, iar România s-a inspirat în acest demers din experienţa Fiscului american, unde 1% din persoanele cele mai bogate asigură 40% din încasările din impozitul pe venit. Fiscul susţine că în România sunt multe firme ‘sărace’, multe firme cu datorii, dar cu patroni foarte bogaţi, care au omis în mod deliberat în decursul ultimilor ani să îşi înregistreze veniturile pe societate, sustrăgându-se de la plata impozitelor.