Cu toate acestea, cele mai recente date ale Direcţiei de asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii arată că statul a cheltuit deja aproximativ 19 miliarde de lei (4,44 mld. euro) cu asistenţa socială, în această sumă intrând cheltuielile alocate prin bugetul Ministerului Muncii şi al altor ministere, precum şi prin bugetele locale. cestea sunt cheltuielile pe care statul le are cu cei peste opt milioane de români care primesc în prezent o formă de ajutor social sau beneficiarii concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale, al căror număr a crescut alarmant în ultimii ani. Cu toate acestea, populaţia a scăzut cu aproape 3 milioane de locuitori în câţiva ani. Cum s-a ajuns în această situaţie? “Pe de o parte, bunăstarea din anii 2001 – 2007 s-a reflectat şi în creşterea alocărilor pentru cei săraci. Statul văzându-se mai bogat, şi-a permis să fie mai generos. Inevitabil, au apărut şi abuzurile. Lăsând determinarea eligibilităţii la mâna primarilor şi cu un control slab din partea Guvernului, au început alocările discreţionare.
Multe din ele s-au făcut în anii electorali 2007- 2009, când am avut 6 runde de alegeri”, explică Sebastian Lăzăroiu, fost ministru al muncii şi fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu. El adaugă că, în această situaţie, primarii trebuia să se realeagă sau “să tragă” pentru partid în diferite scrutinuri şi atunci au început să introducă în sistem oameni apţi de muncă pe care nu îi plăteşte din bugetul local, ci din bugetul Ministerului Muncii. Inspecţia Socială care există în acest moment nu poate decât să constate fraudele şi iregularităţile din sistem. Dar fiind o simplă direcţie în minister, lipsită de autoritate şi de instrumente de sancţionare reale, e de mirare că cheltuim doar 15 miliarde pe an cu asistenţa socială. La cât de slab e controlul, cheltuielile pot fi duble”, mai spune Lăzăroiu. Nu de aceeaşi părere este Marian Sârbu, fost ministru al muncii, care spune că România nu a fost niciodată un stat asistat social.