Comisa notează că, de la ultima sa evaluare, România a pregătit un studiu de impact independent privind politica sa anticorupţie.
"Recomandarea formulată în acest studiu de impact pune accentul pe acordarea unei priorităţi politice mai mari luptei împotriva corupţiei, pe elaborarea unei noi strategii globale anticorupţie cu obiective pe termen lung şi pe implicarea unor actori din cele trei ramuri ale puterii şi din societatea civilă", notează raportul privind MCV.
Potrivit raportului, "eficacitatea luptei împotriva corupţiei este afectată de existenţa unor probleme grave în sistemul de recuperare a produselor infracţiunii".
"În România, bunurile obţinute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, în principal din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive şi a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală", se mai arată în raport.
În acest sens, Comisia notează că, potrivit statisticilor furnizate de autorităţile române, în 2010, s-au pronunţat ordine de confiscare definitivă împotriva bunurilor obţinute în mod ilicit care decurg din toate tipurile de infracţiuni, în valoare totală de 1,8 milioane de euro, din care au fost recuperate efectiv doar 0,2 milioane de euro.
"Având în vedere răspândirea cazurilor de corupţie la nivel înalt din România, aceste sume trebuie considerate foarte mici", consideră Comisia.
Totodată, raportul notează că procurorul general face eforturi pentru a rezolva problemele legate de lipsa unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală, dar se confruntă cu problema resurselor umane şi, în special, cu cea a cadrului legal.
"În practică, bunurile obţinute în mod ilegal pot fi confiscate doar dacă acestea sunt consecinţa directă a unei infracţiuni pentru care s-a pronunţat o sentinţă de condamnare sau atunci când acestea sunt legate de prejudicii provocate de o infracţiune dovedită. Există, de asemenea, probleme legate de confiscarea bunurilor transferate către terţi. În acest fel, o parte semnificativă din bunurile obţinute în mod ilegal nu sunt supuse controlului juridic, fapt ilustrat recent în cazul anchetelor de corupţie pe scară largă în cadrul poliţiei vamale şi de frontieră, în care se preconizează confiscarea numai a unei mici părţi din bunuri, deşi se poate presupune că aceste activităţi infracţionale s-au desfăşurat în mod sistematic într-o perioadă lungă de timp".
Documentul mai arată şi că, de la ultima evaluare a Comisiei, România a luat măsuri pentru a se verifica în mod mai eficace licitaţiile publice, în vederea identificării neregulilor în urma evaluărilor de risc.
"De la ultima evaluare a Comisiei, România a modificat temeiul juridic al Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), echivalentul OLAF la nivel naţional, acesta fiind autorizat să desfăşoare acţiuni de anchetare. Aceste îmbunătăţiri sunt binevenite, dar, în acelaşi timp, capacitatea administrativă şi calitatea acţiunii administrative rămân la un nivel scăzut şi constituie principalele provocări în domeniul achiziţiilor publice", se mai arată în raport.
