Americanii au dus grele lupte diplomatice, cel puţin în perioada reflectată de telegrame (2005 – 2007), pentru ca Bechtel să îşi încaseze toţi banii promişi în 2003, la semnarea contractului – aproape 3 miliarde de dolari. Oficialii SUA au fost oscilanţi în aprecierea calităţilor premierului Tăriceanu, care, apare în telegrame când un “partener valoros” (după ce acesta l-a invitat pe ambasadorul Taubman să viziteze, împreună, şantierul Bechtel), când “dezorganizat şi prost informat” (când devenise limpede că finanţarea autostrăzii nu va putea fi continuată în ritmul cerut). În ceea ce îl priveşte pe ministrul Transporturilor din acea vreme, Radu Berceanu, o telegramă ulterioară întâlnirii cu ambasadorul Taubman îl critică deschis: “A devenit evident că Berceanu nu era bine informat despre contract, conţinutul acestuia şi obligaţii”.
În telegrama citată de ziarul Adevărul, datată 3 iunie 2005, intitulată “Bechtel se pregăteşte să oprească lucrările în absenţa plăţilor”, diplomaţii se exprimă plastic: “închiderea lucrărilor ar trebui să le scoată din cap guvernanţilor români ideea că pot lua la nesfârşit prânzul fără să plătească”. După ce enumeră dificultăţile majore, cu care Guvernul de la Bucureşti se confruntă în finanţarea autostrăzii Transilvania, Ambasada sugerează Guvernului SUA “să-i convingă pe români de pagubele pe care le poate aduce imaginii României oprirea, chiar şi pentru o scurtă perioadă, a lucrărilor la Autostrada Transilvania, fiindcă Guvernul nu are bani să plătească”.
La 5 aprilie 2005, la întâlnirea cu secretarul de stat adjunct Robert Zoellick, Tăriceanu s-a plâns că FMI “continuă să insiste pe importanţa reducerii deficitului, fără să ţină cont de nevoia investiţiilor în infrastructură”. “Tăriceanu a întrebat dacă nu cumva SUA ar putea convinge FMI să fie mai flexibil”, iar Zoellick a promis că va studia problema. Premierul liberal a descris afacerea Bechtel ca pe “un contract bun negociat de mâinile murdare ale fostului Guvern (Adrian Năstase – n.r.)”. “Fiindcă a fost încredinţat fără licitaţie, el nu este eligibil pentru finanţare de la BEI”. Tăriceanu a exprimat temerea că România nu va putea obţine finanţare şi pentru autostrada Transilvania şi pentru coridorul 4, cerut de UE, iar “România, ca viitor stat european, trebuie să ţină cont de priorităţile UE”. La 22 iunie 2006, Tăriceanu s-a întâlnit cu ambasadorul Nicholas Taubman, propunându-i să viziteze împreună lucrările la autostrada Bechtel, fapt întâmpinat de diplomat ca “o bine-venită schimbare a modului său de a aborda proiectul”.
Taubman a moderat o întâlnire între ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, şi reprezentanţi ai Bechtel. “Aceeaşi operă, interpreţi diferiţi”, se intitulează telegrama trimisă ulterior la Washington, în care se conchide că “unele dintre acuzele aduse Bechtel de partea română există doar în mintea ministrului şi a premierului”.