Şeful statului a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, informează Preşedinţia.
În 20 decembrie PSD a atacat la Curtea Constituţională legea care extinde abaterile disciplinare în cazul magistraţilor, întrucât ar încalca o serie de prevederi constituţionale, printre care cele care stabilesc că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
Curtea Constituţională a decis, miercuri, să valideze Legea răspunderii magistraţilor, fapt care a generat discuţii în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) hotărâse, joi, să ceară Preşedinţiei retrimiterea Legii răspunderii magistraţilor în Parlament, pentru a fi reluate dezbaterile în raport de argumentele susţinute de sistemul judiciar.
După votul din Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii susţinea că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenţei judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătoreşti, cât şi în ceea ce priveşte reanalizarea unor hotărâri definitive şi irevocabile, precum şi implicarea Executivului în declanşarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor.
“Aceste prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi principiul separaţiei puterilor în stat, consacrate constituţional, dar şi prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera magistraţilor”, afirma CSM.
Cătălin Predoiu afirma, la momentul adoptării modificărilor legilor 304 şi 317, că este nevoie de cenzură în privinţa derapajelor justiţiei şi de extinderea titularilor dreptului de acţiune în ceea ce priveşte iniţierea cercetării disciplinare a magistraţilor prin includerea ministrului Justiţiei, a procurorului general al României şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Până la validarea de către CC a legii, doar Consiliul Superior al Magistraturii putea iniţia o astfel de acţiune.
Reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor profesionale ale magistraţilor susţineau că modificările Ministerului Justiţiei privind titularii acţiunilor disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat. Concret, membri ai Executivului – ministrul Justiţiei şi procurorul general al României – s-ar amesteca în treburile justiţiei.
