Libera circulaţie pe piaţa muncii este un drept fundamental care permite cetăţenilor unui stat membru al UE să muncească într-un alt stat membru al UE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului membru gazdă. Potrivit legislaţiei comunitare, este posibilă restricţionarea liberei circulaţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii din statele nou-intrate în UE. Restricţiile pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani, astfel că, în cazul României şi Bulgariei, limitările impuse pe piaţa muncii mai pot fi menţinute până cel mai târziu la 1 ianuarie 2014.
Tratatul de aderare la UE prevede o revizuire a restricţiilor impuse pe piaţa muncii pînă la 31 decembrie 2011, când ţările care încă menţin limitările trebuie să notifice Comisia Europeană în privinţa unei decizii.
Ţările UE care aplică în continuare restricţii românilor pe piaţa muncii, la cinci ani de la aderarea la Uniune sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. Spania, care alături de Portugalia, Ungaria şi Grecia, renunţase la aplicarea restricţiilor începând cu 1 ianuarie 2009, a decis reintroducerea acestora în vară, motivând raţiuni economice legate de rata de şomaj la nivel naţional de aproximativ 20%. Până în prezent, Marea Britanie şi Olanda au anunţat prelungirea restricţiilor până la sfârşitul lui 2013.
Potrivit datelor EURES, românii şi bulgarii care doresc să muncească în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), ce trebuie solicitat de către angajator. Odată ce lucrătorul a fost angajat legal pe o perioadă de un an, accesul liber pe piaţa muncii va fi confirmat de către Serviciul Pieţei Muncii (Arbeitsmarktservice) competent la nivel local. Membrii de familie care locuiesc în Austria vor avea drept la acces liber pe piaţa muncii numai după 18 luni. Acest drept expiră în cazul părăsirii Austriei pentru o perioadă care nu are caracter temporar.
În Belgia, potrivit datelor EURES, restricţiile pentru români se vor menţine, cel puţin până la 31 decembrie 2011. Elveţia nu este ţară membră UE dar impune unele dintre cele mai dure restricţii cetăţenilor români. Astfel, cei care doresc să stea în această ţară mai mult de trei luni au nevoie de permis de şedere iar în cazul în care vor să se angajeze, românii şi bulgarii au nevoie şi de un permis de muncă, chiar şi atunci când doresc să lucreze pe o perioadă mai mică de trei luni. Restricţiile se vor menţine până la 31 mai 2016 şi ar putea fi prelungite până în 2019. Franţa a impus la rândul său restricţii românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii, care vor fi menţinute cel puţin până la 31 decembrie 2011. Potrivit EURES, angajatorii francezi pot beneficia de o procedură de introducere a mâinii de lucru străine simplificată pentru 61 de meserii repartizate în şapte mari domenii de activitate. Un solicitant de muncă nu poate veni în Franţa spontan pentru a căuta un loc de muncă. Piaţa franceză a muncii nefiind deschisă, înscrierea la oficiile franceze pentru ocuparea forţei de muncă nu este posibilă.
În Germania, românii şi bulgarii pot solicita un loc de muncă numai dacă deţin un permis de muncă UE eliberat de Bundesagentur für Arbeit (Agenţia Federală a Muncii) (BA) şi pot fi angajaţi numai dacă posedă un astfel de permis. Cetăţenii noilor state membre au prioritate faţă de cei din ţări terţe care ajung în Germania pentru a solicita un loc de muncă.
Irlanda menţine la rândul său restricţiile pe piaţa muncii, astfel că românii şi bulgarii care vor să se angajeze vor avea în continuare nevoie de un permis de muncă. Legislaţia irlandeză prevede însă că oricare dintre aceşti cetăţeni care se aflau în Irlanda la data aderării, respectiv la 1 ianuarie 2007, de cel puţin 12 luni şi care deţineau un permis de muncă valabil pentru această perioadă, nu vor mai fi supuşi acestor restricţii, ci, împreună cu familiile lor, vor avea acces nelimitat la piaţa forţei de muncă şi la Serviciile naţionale de ocupare a forţei de muncă.
În Italia, Guvernul aplică dispoziţii tranzitorii pentru cetăţenii români începând de la data aderării, la 1 ianuarie 2007. Nu există nicio restricţie însă în ceea ce priveşte muncitorii liber profesionişti. Dispoziţiile tranzitorii prevăd deschiderea pentru următoarele sectoare: agricultură, servicii hoteliere şi turism; servicii casnice şi servicii de îngrijire; construcţii; inginerie; management şi muncă înalt calificată; muncă sezonieră.
Românii care doresc să muncească în Luxemburg sunt de asemenea nevoiţi să obţină un permis de muncă, această ţară introducând un regim tranzitoriu de la 1 ianuarie 2007. De asemenea, în Malta fiecare muncitor care vine din ţara sa de origine are nevoie de un permis de muncă pentru a putea intra pe piaţa forţei de muncă.
Guvernul de la Londra, care a decis la rândul său aplicarea de restricţii de la data aderării României şi Bulgariei la UE, a anunţat, miercuiri, că va prelungi aceste limitări până la sfârşitul anului 2013. Marea Britanie va deveni astfel, unul dintre statele UE care au impus şi menţinut în cazul României şi Bulgariei perioada maximă de 7 ani de restricţii. Guvernul olandez a decis de asemenea, săptămâna trecută, să prelungească restricţiile pentru români şi bulgari cu încă doi ani.
Spania reprezintă un caz particular şi o premieră în UE. După ce a decis, iniţial, în 2009, eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, Guvernul de la Madrid a revenit asupra deciziei în vara acestui an, limitând accesul românilor pe piaţa muncii cu începere de la 1 august. Decizia Spaniei a fost aprobată de Comisia Europeană, iar Guvernul de la Madrid a dat asigurări că este vorba despre o situaţie temporară, generată de rata mare a şomajului din Peninsula Iberică.